Vernisajul expoziției ,,Carte veche în biblioteca Arhivelor Naționale ale României”

Vineri, 13 mai 2022, la ora 11.00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66, în Sala Alexandru Condeescu, a avut loc vernisajul expoziției ,,Carte veche în biblioteca Arhivelor Naționale ale României”.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Ioan Cristescu (directorul Muzeului Național al Literaturii Române), Cristian Anița (directorul Arhivelor Naționale ale României), arhim. Policarp Chițulescu (directorul Bibliotecii Sfântului Sinod), Cristina Dima (Facultatea de Litere a Universității București), Ioana Costa (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București), iar moderatorul fiind Șerban Marin (Arhivele Naționale ale României).

Publicul interesat va putea intra în contact cu 52 de cărți aflate în prezent în administrarea Arhivelor Naționale. De o deosebită valore istorică, acestea au fost publicate în centre tipografice europene prolifice (din Germania, Italia, Elveția, Olanda, Belgia) din secolele al XV-lea-al XVII-lea, iar în Țările Române din secolele al XVII-lea-al XIX-lea. Dintre acestea, enumerăm atlase geografice, cărți de istorie (inclusiv a spațiului est-european), editate în limbile latină, germană, franceză, italiană, greacă. Sunt incluse patru incunabule (în sensul strict al termenului, anume lucrări editate în secolul al XV-lea).

De asemenea, expoziția conține trei ediții ale lucrării lui Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, ediția englezească (Londra, 1734-1735), cea germană (Hamburg, 1745) și cea română (cu alfabet chirilic) (Mănăstirea Neamț, 1825).

Expoziția include celebra Biblie a lui Șerban Cantacuzino (București, 1688), Carte românească de învățătură a lui Varlaam (Iași, 1643) sau Psaltirea slavo-română a lui Dosoftei (Iași, 1680), lucrări care au contribuit la consolidarea limbii române culte și la traducerea textelor biblice în limba română. De asemenea, este prezent câte un exemplar din Îndreptarea legii, pravilă a domnitorului Matei Basarab (Târgoviște, 1652) și din Gramatica Românească a lui Ianache Văcărescul (Râmnic, 1787). Primul text de călătorie scris în limba română este al boierului Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Golești), înaintaș al unei întregi familii de revoluționari pașoptiști.

Mai multe detalii despre această expoziție se pot găsi pe site-ul Arhivelor Anționale ale României.

Post comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

© 2017 Biblioteca Sfantului Sinod