În seara zilei de miercuri, 21 septembrie 2016, ora 17:00, la Biblioteca Centrală Universitară din București, în corpul Boema, a avut loc vernisarea expoziției intitulată Antim Ivireanul, Cuvânt și Slovă pentru neamul românesc.

Prezentarea expoziției a fost făcută de către dl. Doru Bădără, Managerul Biroului de Bibliofilie și Manuscrise al B.C.U. – București, Şeful Serviciului de colecţii speciale de la B.C.U., urmat de Arhim. Policarp Chițulescu, Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.

Într-un interviu acordat la Radio Trinitas, Arhim. Policarp Chițulescu a spus: În expoziție vor putea fi văzute cărțile imprimate la Snagov, Râmnic, Bucureşti, Târgovişte. Unele au fost traduse pentru întâia oară integral în limba română: Octoihul (1712), Liturghierul (din 1706 de la Râmnic şi reeditat în 1713 la Târgovişte), Catavasierul (1714), Ceaslovul (1715), toate tipărite la Târgoviște. Lor li se alătură și cărți care au sprijinit Ortodoxia de limbă greacă. În cadrul expoziției va putea fi văzut și Acatistul, tipărit la Snagov în 1698, din care nu se mai păstrează decât un singur exemplar în lume, la Biblioteca Sfântului Sinod. Această carte, de mici dimensiuni, este o adevărată bijuterie a artei tipografice prin eleganța gravurilor care o împodobesc și prin frumusețea limbii române în care sunt traduse textele și rugăciunile pe care Acatistul le conține.

Alături de directorul B.C.U., doamna conf. univ. dr. Mireille-Carmen Rădoi şi ceilalţi angajaţi, la acest eveniment au luat parte și alţi reprezentanţi ai Patriarhiei Române: P.S. Varlaam Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal, P.C. Pr. Florin Șerbănescu, consilier patriarhal. Din discursurile rostite la eveniment, ideea centrală a fost aceea că Sfântul Antim Ivireanul, prin osteneala pe care a depus-o în folosul limbii române și al românilor, rămâne o personalitate de referință în istoria spiritualităţii şi culturii românilor ortodocși, chiar dacă el a fost de neam georgian.

În cuvântul său, P.S. episcop Varlaam Ploieșteanul a precizat că această expoziție este un semn de recunoștință adus mitropolitului Antim Ivireanul pe care îl omagiem în anul acesta. El a mai subliniat și faptul că fiecare român are datoria să-i închine un gând de recunoștință mitropolitului Antim Ivireanul, străin de neamul nostru, dar care a iubit într-un mod unic poporul român, căruia i-a dat o limbă foarte frumoasă. Aceasta se vede din Didahiile sale, care servesc drept model de viețuire pentru ierarhii, preoții, călugării și creștinii ortodocși. A avut conștiința slujirii acestui popor, încredințat lui de către Dumnezeu. … Antim Ivireanul a lucrat în slujba tuturor românilor din cele trei provincii românești: a învățat arta tiparului la Iași, la Mănăstirea Cetățuia, care pe atunci era închinată Patriarhiei Ierusalimului; a venit la București în 1691, și până în anul morții sale (1716) a slujit românilor ortodocși din Țara Românească; totodată, având foarte strânse legături și cu românii din Transilvania, pe care a continuat să-i sprijine la fel ca predecesorul său (mitropolitul Teodosie, †1708), dimpreună cu marele Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, pentru a rezista împotriva prozelitismului apusean.

Arhim. Policarp Chițulescu în alocuțiunea suținută, a evidențiat faptul că cea mai reprezentativă imagine a Sfântului Antim Ivireanul ar fi aceea a unei făclii arzând. O făclie care s-a consumat pe sine, dar care a luminat pe cei din jur. Aceasta este trăsătura cea mai specifică a sfântului mitropolit Antim. Dorința sa de a lumina a fost motivată de o credință profundă. Pentru că nu e ușor să înfrunți și potrivnicia oamenilor și a vremurilor. Nu este ușor să găsești resursele financiare să susții astfel de demersuri.

După discursurile de prezentare a expoziţiei, vizitatorii, prezenţi într-un număr surprinzător de mare, au cercetat vitrinele în care se găseau expuse monumentele artei tipografice antimiene.

Expoziţia va fi deschisă publicului pe întreaga durată a festivalului  Strada de C’ Arte.

no images were found