Joi, 18 iunie 2026, la Biblioteca Academiei Române, sala “Th. Pallady”, a avut loc vernisajul expoziției „Habent sua fata libelli. Cărţi rare din vechea bibliotecă a Seminarului Central din Bucureşti păstrate în colecţiile Bibliotecii Academiei Române şi ale Bibliotecii Sfântului Sinod.”
Expoziția aduce în atenția publicului fotografii și cărți rare din vechea Bibliotecă a Mitropoliei Țării Românești, din bibliotecile Seminarului Central din București, de la a cărei înființare se împlinesc 190 de ani, precum și alte lucrări importante păstrate în prezent la Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Sfântului Sinod.
În deschiderea evenimentului, Directorul general adjunct al Bibliotecii Academiei Române, Mihai Constantin Țiglea, a adresat tuturor celor prezenți îndemnul de a admira valoroasele exponate.
În continuare, Părintele Arhimandrit Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, a prezentat câteva aspecte din istoria Seminarului Central din București: „În vitrine veți putea vedea câteva repere din istoria Seminarului Central, respectiv imagini de la Cabinetul de Fotografie și Stampe cu ierarhii care au fost fie profesori, fie ctitorii acestui Seminar, dar și imagini cu elevii și generațiile de profesori care au călăuzit activitatea didactică, teologică de nivel liceal. Tot în vitrine am găsit că este bine să expunem o broșură cu listele elevilor care au absolvit prima generație a acestui Seminar”.
De asemenea, Arhim. Policarp a scos în evidență un aspect inedit al expoziției: „În vitrine veți putea întâlni două volume din aceeași lucrare, partea I și partea a II-a, dar care se păstrează unul la Biblioteca Academiei, unul la Biblioteca Sfântului Sinod, dar amândouă provenind de la Seminarul Central și anume: „Viețile Sfinților”, tipărite în 1689, cu semnătura Mitropolitului Teodosie al Țării Românești.
În cadrul vernisajului a luat cuvântul și dna. Carmen Albu, reprezentata Cabinetului de Manuscrise și Carte rară al Bibliotecii Academiei Române și curator al expoziției, care a accentuat diversitatea lucrărilor expuse: „Lucrările sunt în general în limba latină şi greacă, provenind din vechi centre tipografice cu oficine cunoscute ale Europei, existente încă de la apariţia tiparului cu litere mobile. Doresc să scot în evidenţă doar câteva, nu pentru că restul volumelor nu ar fi de importanţă, ci pentru că acestea au ex-librisuri şi note manuscrise ale unor personalităţi din diverse epoci, repere în circulaţia şi destinul acestor tipărituri. Cea mai veche tipăritură din expoziţie, provenind de la Seminarul Central, dar existentă azi la Academie, este un volum din officina lui Aldus Manutius, Veneţia, 1515, edițiile ulterioare fiind îngrijite de moștenitorii săi și de Andrea Torresano. Lucrarea a fost concepută ca un ghid practic și accesibil pentru învățarea gramaticii grecești”.
