Istoric

Biblioteca Sfântului Sinod

Adresa: Strada Mitropolit Antim Ivireanul nr. 29, sector 4 Bucureşti, cod 040111

Telefon: 021.335.01.30

Biblioteca Sfântului Sinod este o structură de cercetare, informare şi documentare, de vocaţie patrimonială, culturală şi academică. Ea are ca principale obiective atât sprijinirea activităţii culturale, misionare şi ecumenice a Bisericii Ortodoxe Române cât şi susţinerea procesului instructiv-educativ şi de cercetare din cadrul unităţilor de învăţământ, cu precădere al celor de profil teologic. Biblioteca derulează activităţi culturale, expoziţii, simpozioane comemorări şi întâlniri tematice.

Biblioteca Sfântului Sinod s-a constituit în anul 1877, începând cu preluarea unui număr de lucrări de la Mănăstirea Hurezi, în scopul înfiinţării unui fond de carte care să servească spre documentare, ierarhilor Sfântului Sinod. Adăpostită, pe rând, în mai multe locaţii, Biblioteca Sfântului Sinod a funcţionat din 1912, neîntrerupt până astăzi, în Palatul Sfântului Sinod (inaugurat în data de 10 oct. 1912) de la Mănăstirea Antim. În timp, în colecţiile sale, s-au adăugat fondurile vechii biblioteci a Mitropoliei (depozitată un timp la Seminarul Central şi la Internatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti). În acestea se regăsesc numeroase cărţi din vechile biblioteci medievale româneşti care au aparţinut unor cunoscuţi bibliofili: stolnicul Constantin Cantacuzino, domnitorul Constantin Brâncoveanu,  domnitorul Nicolae Mavrocordat, mitropoliţii Teodosie, Neofit Cretanul, Antim Ivireanul și alți numeroși ierarhi și personalități ecleziastice..

În anul 1959, Patriarhul Justinian Marina a reorganizat Biblioteca pe noi baze. Astfel, Palatul Sfântului Sinod a fost restaurat și reamenajat pentru a depozita colecțiile de cărți și manuscrise care s-au îmbogățit constant, prin donații, dar mai ales prin achizițiile făcute de către ostenitorii Bibliotecii: mitropolitul Tit Simedrea, pr. prof. D. Fecioru, Al. Elian, arhim. Grigorie Băbuș ș.a.

De-a lungul vremii, fondurile bibliotecii s-au lărgit prin alăturarea mai multor biblioteci care au aparţinut unor oameni de seamă ai Bisericii, teologi sau oameni de cultură dintre care îi amintim pe: Mitropolitul Nifon, a cărui bibliotecă de 4000 de volume a constituit baza fondului Bibliotecii Sfântului Sinod. La aceasta s-a adăugat biblioteca Mănăstirii Antim cu 973 de volume, cea a preotului academician Nicolae M. Popescu cu 7214 volume, biblioteca de 3979 volume a episcopului Oradiei, Nicolae Popoviciu prigonit şi exilat de regimul totalitar, precum şi multele cărţi donate de Patriarhul Justinian Marina. Colecţiile Bibliotecii Sfântului Sinod au fost completate cu 8819 dublete de la biblioteca Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi 3819 volume de la biblioteca Reşedinţei Patriarhale, dar şi cu biblioteca profesorului martir Teodor M. Popescu. Printre ultimele preţioase donaţii se numără şi o parte din biblioteca regretataţilor: acad. Virgil Cândea, pr. Gheorghe Moisescu, arhim. Chesarie Gheorghescu, prof. Olga Cicanci, pr. Paul Mihail.

În actuala sală de lectură, au avut loc şi conferinţele Rugului Aprins (1945-1948), la care au participat unii dintre cei mai importanţi teologi şi oameni de cultură din perioada interbelică, printre care se numără: ieroschimonahul Sandu Tudor, arhimandriţii Sofian Boghiu, Benedict Ghiuş, Roman Braga, Felix Dubneac, pr. Dumitru Stăniloae, ieromonahul Adrian Făgeţeanu, dr. Gh. Dabija, poetul Vasile Voiculescu ş.a., unii fiind martirizaţi sau având de suferit ani grei de temniţă şi torturi din partea sistemului totalitar, pentru libertatea de a fi vorbit despre importanţa tradiţiei filocalice şi a rugăciunii inimii.

Colecţiile bibliotecii se compun din fonduri de documente (multe dintre ele cu autograful autorului) cu preponderenţă teologică, donate sau achiziţionate din ţară sau străinătate. Pe lângă numeroasele lucrări de teologie, există şi volume din domeniul istoriei, filologiei, filosofiei, enciclopedii, dicţionare, tratate, antologii, bibliografii, monografii, manuale, teze de doctorat ş.a. care sunt puse la dispoziţia cititorilor.

Biblioteca deţine o bogată colecţie de periodice de patrimoniu (româneşti şi străine), o fototecă istorică şi câteva mii de exemplare de carte veche şi rară, românească şi străină. Fondul de manuscrise conţine măiestrite exemplare româneşti, slavone, greceşti și latine, precum şi o serie de vechi manuscrise muzicale.

În cadrul Bibliotecii Sfântului Sinod a fost deschis pentru întâia oară, un laborator de restaurare carte (2010).

În prezent, prin purtarea de grijă și directa îndrumare a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României: se fac achiziții din țară și străinătate, se efectuează catalogarea electronică a documentelor (cărţi şi periodice)  în vederea constituirii bazei digitale a colecţiilor. De asemenea, din 2010, Biblioteca beneficiază de un site propriu unde sunt expuse activitățile și serviciile sale. Biblioteca a tipărit şi lucrări care pun în evidenţă unicitatea şi prestanţa fondurilor sale, încurajând și contribuind la dezvoltarea cercetării științifice.

Pentru a intensifica demersurile misionare ale acestei instituții de cultură s-a deschis o sală de întuniri Conon Arămescu-Donici, mitropolit primat (sfințită în 2010) și o sală de lectură Atanasie Mironescu, mitropolit primat, inaugurată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în octombrie 2012, cu prilejul Centenarului Palatului Bibliotecii Sfântului Sinod.

Comments are closed.

© 2017 Biblioteca Sfantului Sinod