Comunicat de presă, 24 septembrie 2019

Al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est EuropeneBucurești, 2-6 septembrie 2019,organizat sub egida Academiei Române, a Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen(AIESEE) și a UNESCO

În perioada 2-6 septembrie2019 a avutloc la București al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, având ca temă generală Dinamici politice, sociale și religioase în Sud-Estul Europei, organizat sub egida Academiei Române, a Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen (AIESEE) și a UNESCO. La lucrările congresului au luat parte peste 400 de specialiști din peste 30 de țări. Ele s-au desfășurat în 35 de sesiuni, găzduite mai ales de Facultatea de Drept a Universității din București, dar și de Biblioteca Sfântului Sinod și de Arhivele Naționale ale României.

Acest congres – al treilea care se desfășoară la București, după cele organizate în 1974 și 1999 – a demonstrat interesul considerabil de care studiile sud-est europene continuă să se bucure pe plan internațional, a confirmat și a consolidat rolul de prim rang pe care România l-a avut, de la fondarea AIESEE în 1963, în promovarea și dezvoltarea acestui domeniu de studii, cu tradiție centenară la București.

În programul congresului, cu un pronunțat caracter interdisciplinar, au figurat sesiuni corespunzând unor domenii de cercetare tradiționale în istoria congreselor de studii sud-est europene, explorate însă în direcții noi, în cadrul unor dezbateri științifice la care au luat parte cercetători din numeroase țări. Astfel de domenii sunt lingvistica balcanică, moștenirea bizantină în Sud-Estul Europei, relațiile Sud-Estului european cu Orientul apropiat, literatura epocii fanariote, apariția tiparului, formarea statelor balcanice, patrimoniul artistic sud-est european și minoritățile religioase din Sud-Estul Europei. De asemenea, programul congresului a inclus și teme de cercetare noi, care permit o racordare sporită a acestui domeniu de studii la direcțiile noi de cercetare practicate în alte arii geografice și cronologice. Astfel de teme sunt, de pildă, istoria socială a devoțiunii, circulația apocrifelor biblice, cartografia spațiului sud-est european (un congres internațional de cartografie va avea loc, de altminteri, în curând la București), relațiile Sud-Estului european cu lumea caucaziană, rețelele de intelectuali și de negustori, fenomenul migrației în Sud-Estul european, istoria socială a Primului Război Mondial, digitizarea arhivelor din regiune. Prezența tuturor acestor teme contribuie, fără îndoială, la înnoirea peisajului științific al studiilor sud-est europene și la mai buna lor integrare în circuitul științific internațional actual.

Cercetătorii români din principalele institute academice și centre universitare din țară s-au prezentat la acest congres, așa cum era de dorit, în număr mare și la un nivel îngeneral foarte bun. Cu câteva excepții, ei s-au numărat printre organizatorii sau co-organizatorii celor 35 de sesiuni ale congresului, acordând în felul acesta o vizibilitate sporită și o importanță care va crește în perioada următoare temelor de cercetare prioritare desfășurate în instituțiile românești, între care, desigur, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române ocupă un loc de căpătâi. Practic, toate direcțiile de cercetare importante desfășurate în institut, în colaborare și cu alteinstituții de profil din spațiul balcanic, au fost ilustrate de sesiunile congresului: dinamica religioasă în Pontul Euxin și Marea Egee în Antichitate, retorica religioasă a puterii în Evul Mediu, relațiile dintre Sud-Estul european și Mediterana orientală, dimensiunea socială și culturală a Ortodoxiei în spațiul sud-est european, traducerile din literatura patristică în Sud-Estul Europei, tiparul în spațiul sud-est european, literatura epocii fanariote, migrația în Sud-Estul european, lingvistica balcanică sau istoria socială a Primului Război Mondial.

De asemenea, patru cercetători români, între care trei membri ai Institutului de Studii Sud-Est Europene, au susținut conferințe inaugurale în cadrul congresului:Andrei Pippidi (Intellectual Networks in Pre-modern South-Eastern Europe), Elena Siupiur (La migration. Condition humaine et politique dans le Sud-Est européen), Florin Țurcanu (Nicolae Iorga, l’impérialisme au début du XXesiècle et « le droit à la vie des petits États ») și arhim. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sf. Sinod (Livres imprimés en Europe aux XVIIe et XVIIIe siècles avec la contribution des Pays Roumains).

Toate aceste elemente constituie motive de a rămâne optimiști cu privire la viitorul și vitalitatea studiilor sud-est europene în competiția științifică internațională și la rolul cercetării românești în dezvoltarea în direcții noi a acestui domeniu de cercetări. Există, de asemenea, premise care ne îngăduie să considerăm că acest congres, de a cărui reușită deplină nu ezită să vorbească niciunul dintre participanții săi, marchează o cotitură pozitivă în istoria congreselor organizate sub egida AIESEE și a domeniului pe care acestea îl ilustrează.

Andrei Timotin

Director, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei RomânePreședinte al Comitetului de organizareal celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene.