Vineri, 30 septembrie 2016, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a avut loc vernisarea expoziției de carte veche românească Cărți sfinte, Sfinții cărților, Cărțile sfinților, dedicată Sfântului Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești.
La festivitatea de deschidere au participat numeroase personalități ale vieții culturale atât din Transilvania, dar și din celelalte regiuni ale țării; vorbitorii au fost: dl. Ion Dumitrel – Președintele Consiliului Județean Alba, Arhim. Policarp Chițulescu – Directorul Bibliotecii Sfântului Sinod din București, Pr. Florin Spiridon Croitoru – Consilierul Cultural al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, Florin Bogdan și Ana Dumitran – angajați ai muzeului și curatorii expoziției, moderatorul fiind dl. Gabriel Tiberiu Rustoiu – Directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.
Ocazionat de Anul comemorativ al Sfântului Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești, acest eveniment deschide seria manifestărilor culturale Museikon, fiind o avanpremieră la inaugurarea unui nou muzeu de artă religioasă.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Biblioteca Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, Biblioteca Sfântului Sinod din București, Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, Biblioteca Județeană Mureș, Biblioteca Județeană Astra din Sibiu și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca; expoziţia valorifică în premieră, colecția Museikon, rezultată din unificarea patrimoniului de carte și icoane deținut anterior de Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei și Muzeul Național al Unirii.
Titlul atrage atenția asupra caracterului sacru al tuturor cărților destinate uzului Bisericii, precum și asupra recunoștinței pe care și-au câștigat-o unii dintre cei ce au trudit la realizarea lor, recunoscuți de Biserică drept sfinți, dar mai ales invită la admirarea unor cărți pe care acești sfinți le-au răsfoit cu propriile mâini. Căci printre exponate se numără volume care i-au aparținut Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Cel din urmă este comemorat în expoziție – în calitate de donator al cărților tipărite pe cheltuiala proprie ori la îndemnul său – dar și prin prezența medaliei de aur bătute la 1713, emisiune a monetăriei din Alba Iulia, din care, în colecții de pe teritoriul României, se cunosc astăzi doar 2 exemplare. Printre raritățile bibliofile pot fi văzute Bucoavna, tipărită la Alba Iulia în 1699, altfel spus primul abecedar românesc, păstrat în 3 exemplare, și Catehismul intitulat Pâinea pruncilor, ultima tipăritură albaiuliană, din 1702, păstrat în 5 exemplare.
Un aspect inedit semnalat de această expoziție este longevitatea modelelor preluate de pictori din paginile cărților de cult, o gravură publicată în 1705 ce o ilustrează pe Maica Domnului, dovedindu-se un izvod încă drag deopotrivă iconarilor și credincioșilor și la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Componentă a programului de activități a proiectului Museikon – un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia, proiect finanțat din Granturile SEE și implementat de Consiliul Județean Alba în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei și Muzeul Universității din Bergen (Norvegia), expoziția va fi deschisă publicului în perioada 30 septembrie – 30 octombrie 2016.
vernisarea expoziției de carte veche românească CĂRȚI SFINTE, SFINȚII CĂRȚILOR, CĂRȚILE SFINȚILOR
