În perioada 17-18 martie 2026, Biblioteca Sfântului Sinod a găzdut cea de-a cincea și ultima conferință a proiectului internațional TYPARABIC, intitulată „Arabic Printing in the 18th century. From the Romanian Principalities to the Middle East and Back” („Tipărituri arabe în secolul al XVIII-lea. Din Principatele Române până în Orientul Mijlociu și înapoi”).

Cuvântul de deschidere a aparținut dnei. dr. Ioana Feodorov, directorul științific al proiectului TYPARABIC și cercetător științific gradul I la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Primul panel al evenimentului, moderat de Aurélien Girard, a fost dedicat actorilor care au pus bazele tiparului în Orientul Apropiat. Expertizele cercetătorilor Ioana Feodorov, Mihai Țipău, Vera Tchentsova, Aurélien Girard, Alina Kondratiuk și Habib Ibrahim au adus în prim-plan figurile emblematice și actorii cheie care au facilitat această transformare culturală și spirituală.

Cea de-a doua sesiune a zilei, moderată de cercetătorul Octavian-Adrian Nego­i­ță, a purtat titlul generic „Revisiting Spiritual Texts in Their Historical Context”. Comunicările prezentate s-au concentrat pe reevaluarea unor tipărituri prin prisma contextului lor istoric. Astfel că, diac. Mihail Khalid Qaramah a analizat dilema locului de origine al primei traduceri românești a Psaltirii, în timp ce pr. Charbel Nassif a prezentat rolul „Psaltirilor melkite” din secolul al XVIII-lea ca instrument pentru alfabetizare, cateheză și rugăciune. Sesiunea a fost completată de prezentarea cercetătorului David Neagu, care a detaliat modul în care Grigor Marzvanetsi a utilizat operele istorice ca argumente politice în relația cu catolicii armeni.

În cea de-a doua zi a conferinței, miercuri, 18 martie 2026, a avut loc al treilea panel al conferinței desfășurat sub moderarea specialistei Vera Tchentsova și dedicat cărților arabe tipărite timpuriu ca obiecte ale dorinței și cercetării. În cadrul acestei sesiuni de comunicări științifice mgr. Giuseppe Maria Croce a prezentat analiza asupra personalității lui Cyrille Korolevskij și legătura sa cu România și Biblioteca Vaticanului. Discuția a continuat cu intervenția părintelui Rami Wakim, care a prezentat un studiu asupra cărților arabe din secolul al XVIII-lea tipărite la Khinshāra și conservate în bibliotecile din Shuwayr și Șarba. Sesiunea s-a încheiat cu o evocare a personalității Sfântului Antim Ivireanul, făcută de către arhim. Mihail Stanciu și prof. dr. Ioan Marian Croitoru.

Sursă text: Ziarul Limina

Foto credit: Biblioteca Sfântului Sinod