Pe 1 decembrie 2018 aniversăm 100 ani de la Unirea Principatelor Române: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În acest sens, anul 2018 a fost declarat în Patriarhia Română Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918. Hotărârea a fost luată în şedinţa Sfântului Sinod din 29 octombrie 2016.

Manifestările dedicate Centenarului Unirii de la 1 decembrie 1918 au debutat în Patriarhia Română încă de la 1 ianuarie 2018. Dată la care în Catedrala Patriarhală din București, după săvârșirea Sfântei Liturghie, a avut loc o slujbă de Te Deum, în cadrul căreia, anul 2018 a fost proclamat ca An omagial al unității de credință și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 în Patriarhia Română. La finalul slujbei, PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal, a citit actul oficial de proclamare a Anului omagial și comemorativ 2018 în Patriarhia Română. În cuvântul rostit cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel a subliniat faptul că credința creștină este încă de la apariția poporului român în istorie principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate… Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească, sau formarea poporului român, și încreștinarea lui au fost două procese concomitente și convergente… Creștinați, adică uniți cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea Tainei Crucii și a Învierii lui Hristos, a explicat Preafericirea Sa.

Pentru a marca acest eveniment istoric, Biserica Ortodoxă Română va organiza în acest an mai multe manifestări culturale şi religioase.

Tema omagială va fi tratată în primul semestru al anului 2018 şi va prezenta unitatea Bisericii în faţa persecuţiilor şi a ereziilor, precum şi în faţa curentelor filosofice şi ideologiilor politice. Un alt aspect care se va discuta în cadrul manifestărilor organizate la nivelul  Bisericii Ortodoxe Române (conferinţe, seminarii, etc.) va fi acela al contribuţiei Bisericii la promovarea conştiinţei naţionale a poporului român şi la făurirea statului român unitar modern.

În a doua parte a anului, manifestările vor fi concentrate pe Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri prin evidenţierea slujitorilor Bisericii care au devenit promotori ai unirii românilor din anii 1600, 1859 şi 1918. De asemenea, va fi dezbătut sprijinul Bisericii acordat armatei române în Primul Război Mondial, precum şi consecinţele benefice ale unităţii naţionale asupra unităţii bisericeşti.